Cum protejau părinții și bunicii noștri smochinii pe timp de iarnă geroasă

Trebuie să știi: Smochinul este remarcabil prin capacitatea sa de regenerare, chiar și atunci când tulpinile sunt afectate total de îngheț!

În trecut, smochinii din sudul României reușeau să supraviețuiască iernilor cumplite, cu temperaturi de chiar -25 de grade.

Bunicii noștri aveau metode simple, dar extrem de eficiente, pentru a-i proteja, iar aceste sfaturi tradiționale sunt valabile și astăzi.

1. Îngroparea tulpinilor – o tehnică simplă, dar eficientă
Una dintre cele mai populare metode era aplecarea tulpinilor smochinilor și îngroparea lor în pământ înainte de venirea iernii.

Acest proces presupunea aplecarea atentă a tulpinilor, fără a le rupe, și acoperirea acestora cu un strat gros de sol.

Pământul acționa ca un izolator natural, protejând smochinul de îngheț.

2. Învelirea smochinilor cu paie și frunze
Alteori, în zonele unde îngroparea tulpinilor nu era posibilă, bunicii adunau paie, frunze uscate și chiar resturi vegetale pentru a acoperi baza și tulpinile pomului.

Un strat gros de aproximativ 30-40 cm asigura o izolație bună împotriva frigului și împiedica înghețarea rădăcinilor și a tulpinilor inferioare.

3. Protecția cu rogojini și cârpe
În sudul țării, era comun să se înfășoare tulpinile smochinilor în rogojini din papură sau cârpe groase.

Aceste materiale aveau rolul de a proteja tulpinile de vânturile aspre și de gerurile crâncene.

În plus, rogojinile și cârpele permiteau aerisirea, împiedicând formarea condensului și, implicit, apariția mucegaiului.

4. Strat de sol la baza trunchiului
Un alt truc folosit de bătrâni era ridicarea unui mic mușuroi de sol la baza trunchiului, care proteja rădăcinile și zona inferioară a trunchiului de înghețul intens.
Acest mușuroi ajuta la menținerea căldurii, reducând riscul înghețării rădăcinilor în timpul nopților reci de iarnă.

5. Adăpostul din lemn sau căsuța de iarnă
În anii cu ierni extrem de aspre, unii cultivatori construiau adăposturi din lemn, acoperite cu rogojini, în jurul smochinilor. Aceste adăposturi păstrau căldura și protejau pomii de vântul rece, oferindu-le un microclimat mai blând și mai sigur.

6. Rodul secundar se salva
Chiar dacă unele tulpini înghețau, rădăcinile, protejate corespunzător, supraviețuiau și dădeau naștere unor noi lăstari în primăvară. Acești lăstari puteau asigura un al doilea rod, principal, în vara târzie, astfel încât smochinii ofereau fructe chiar și după ierni aspre.

Aceste metode tradiționale au fost folosite cu succes timp de generații și pot fi adaptate cu ușurință pentru a proteja smochinii în iernile moderne. Ele ne amintesc de puterea cunoștințelor vechi și de respectul pentru natură și adaptare la mediul local.

Acesta este un articol inspirat din experiența înaintașilor noștri, o versiune mai modernă găsiți la Protejarea smochinului iarna.